© Caiet de cântece - Bogdan Constantin 2011 VARA PROMISĂ 1.Te-aş fi iubit cum n-ai mai fost Ca un soldat în plin război Dar zilnic plouă fără rost Iar între noi. Ca într-o gară nu ştiu cum Când unul vine altu-i dus Şi rătăcim pe acelaşi drum În sens opus. R: Ne răscoleşte timpul, femeie Pe un peron vechi de gară Tu Iliadă, eu Odisee Scrise de mult într-o vară. 2.Te-aş fi iubit ca un pândar Ce stă la drum în calea ta Dar zilnic trece în zadar Altcineva. Suntem şi noi ca două punţi Pe apa unui singur dor Dar despărţiţi de nişte munţi Întâmplător. 3.Ca un copil te-aş fi iubit Ce fură mere din vecini Uitând că totul e păzit De-un gard cu spini. Dar vara ce ne-a logodit Cununi de flori împurpurat Ori n-a plecat ori n-a venit Cu-adevărat.